Etimologia numelui Cheveres poate fi data fara dificultate, fiind de origine slava. Cheveres provine din Kovary, care înseamna "sat de fierari" si a parcurs urmatoarele etape: Kovary - Kovari si Keveris - Köveres. Toate celelalte încercari de a gasi o explicatie a numelui Cheveres, nu au condus la un rezultat acceptabil.
Date istorice, cu exceptia timpurilor noi, se gasesc foarte putine. Trebuie, însa, sa aratam ca avem de-a face cu o asezare foarte veche, care în timpul slavilor a fost situata tot pe vatra actuala. Asezarea care a precedat-o pe aceasta din urma, a fost amplasata la aproximativ 3/4 km nord fata de satul actual, fiind marginita de padure si de hotarul cu Dragsina.
Cheveresu Mare a fost locuit si pe vremea turcilor tot de români si s-a numarat printre cele mai mari asezari.
Dupa alungarea turcilor din Banat, satul avea 75 de case, dar deja începând cu prima jumatate a secolului al XVIII-lea s-a dezvoltat puternic. Pentru sistematizarea asezarii s-au cheltuit 6917 guldeni si 20 creitari. Casele din lemn au fost reconstruite pe ulite care se intersectau echidistant si în unghi drept. Informatiile care pot fi gasite în unele monografii îndoielnice ale comitatului Timis , dupa care satul s-a mutat pe actualul amplasament doar pe vremea împaratesei Maria Tereza, nu sunt adevarate.
Dintr-o înregistrare a timpului aflam ca pentru construirea în 1721 a cladirii statiei de posta s-au cheltuit 38 de guldeni si 30 creitari. Aceasta informatie ne permite sa estimam costul construirii, în acea perioada, a unei case taranesti din lemn.
O a doua înregistrare ne arata ca, la 11 martie 1722, s-a ordonat ocoalelor silvice din Faget si Caransebes ca lemnul pentru rotarie produs sa fie neîntârziat expediat spre Cheveres.
Cheveresu Mare se bucura si de faima de a-l fi putut numara printre locuitorii sai pe cel mai batrân om despre care exista informatii. La 5 ianuarie 1724 a murit aici matusalemul Banatului, Petru Czartan , în vârsta de 185 de ani.
Ca si în urma cu unul sau doua secole, ocupatiile de baza ale localnicilor ramân cresterea animalelor, cultivarea cerealelor si prelucrarea lemnului. Cheveresu Mare dispune de cele mai întinse pasuni între localitatile din zona. Mostenite din vremea Pasalâcului Timisoara, cresterea ovinelor si cultivarea cucurudzului (porumbului) sunt sectoarele agricole cu cea mai mare pondere.
Doi întreprinzatori au deschis în sat ateliere pentru prelucrarea lemnului, reluând o traditie multiseculara. În ultimii ani tinde sa se dezvolte activitatea de prelucrare a nuielelor de amorfa (amorfa fruticosa). O societate de transporturi internationale de marfa, o statie de benzina, un atelier care produce talpi din poliuretan pentru încaltaminte, o brutarie, o jumatate de duzina de magazine si baruri, precum si înca câtiva mici întreprinzatori completeaza profilul economic al asezarii.
